Un été au Cinéma

Evenimentul "Un été au Cinéma" va propune paisprezece intalniri exceptionale cu cei mai mari actori francezi ce vor straluci in blandetea noptii bucurestene, de la Catherine Deneuve la Isabelle Huppert, de la Louis de Funès la Gérard Depardieu, de la Jeanne Moreau la Emmanuelle Béart… Filmele lor cele mai apreciate ne vor face iar sa radem, sa iubim, sa frematam, sa plangem, sa visam… Pe ecranul din zona Uranus (Cinematograful E-Uranus, strada Uranus, nr 144), oaza ideala de cultura si de petrecere a timpului liber in inima orasului, aceasta noua manifestare - Un été au Cinéma - initiata de Ambasada Frantei si de Institutul Francez, vrea sa reinvie la Bucuresti placerea profunda si magica a cinematografului in aer liber!

Cu aceste paisprezece intalniri - la care intrarea e gratuita - noptile la cinematograf in Bucurestiul verii lui 2007 promit sa fie mai frumoase si mai fermecatoare decat oricand…

Program

Vineri 13 iulie: Seara de deschidere - 8 femmes / 8 femei de François Ozon, 2002

Cu Catherine Deneuve, Danielle Darrieux, Fanny Ardant, Isabelle Huppert, Emmanuelle Béart, Ludivine Sagnier, Virginie Ledoyen et Firmine Richard

Duminica 15 iulie: Seara Pierre Richard - La chèvre / Capra de Francis Veber, 1981

Marti 17 iulie: Seara Emmanuelle Devos si Vincent Cassel - Sur mes lèvres / Citind pe buze de Jacques Audiard, 2002

Miercuri 18 iulie: Seara Alain Delon: Monsieur Klein de Joseph Losey, 1976

Joi 19 iulie: Seara Isabelle Huppert - Loulou de Maurice Pialat, 1980

Vineri 20 iulie: Seara Catherine Deneuve si Gérard Depardieu - Le Dernier Métro / Ultimul metrou de François Truffaut, 1980

Sambata 21 iulie: Seara Jean-Paul Belmondo

-A bout de souffle / Cu sufletul la gura de Jean-Luc Godard, 1960

-Pierrot le Fou / Pierrot nebunul De Jean-Luc Godard 1965

Duminica 22 iulie: Seara Jean Reno - Les Visiteurs / Vizitatorii de Jean-Marie Poiré, 1993

Marti 24 iulie: Seara Jean Gabin - Voici le temps des assassins / Vremea asasinilor de Julien Duvivier, 1956

Miercuri 25 iulie: Seara Jean-Pierre Léaud - Sarutari furate de François Truffaut, 1968

Joi 26 iulie: Seara Simone Signoret - Les Diaboliques/Diabolicele de Henri-Georges Clouzot, 1955

Vineri 27 iulie: Seara Jean-Louis Trintignant - Regarde les hommes tomber de Jacques Audiard, 1994

Sambata 28 iulie: Seara Jeanne Moreau

- Ascenseur pour l’échafaud / Ascensor pentru esafod de Louis Malle, 1958

- Jules et Jim / Jules si Jim De François Truffaut, 1962

Duminica 29 iulie: Seara Louis de Funès si Annie Girardot - La Zizanie / Zazania De Claude Zidi, 1978

Sursa: www.cinemagia.ro

ApăAerFoc – Festival de teatru în aer liber la Bucureşti

14.07.2007 - 05.08.2007, Parcul Tineretului

În teatrul de stradă nu există convenţie, nu există mediere. Există doar atenţie, percepţie. Pentru actori, regizori şi scenografi, teatrul de stradă înseamnă impact. Iar pentru artistul de pretutindeni şi de totdeauna, IMPACTUL este dezideratul suprem. Să faci oamenii să te vadă, să te placă şi să te şi înţeleagă, totul pe un segment de timp şi câteodată de spaţiu foarte redus. Mai mult, fără să beneficiezi de acoperirea convenţiei, să poţi să aduci VIUL şi să-l şi comunici. De obicei ne-convenţionalul înseamnă spectaculos, se bazează pe asta. Pentru că altă soluţie nu are.

Teatrul românesc a ieşit greu în stradă. Câteva proiecte răzleţe, de rezonanţă redusă.
ICR aduce în Parcul Tineretului 4 trupe din străinătate, cunoscute în toată lumea. Poate să fie o deschidere de drum pentru trupele autohtone, poate fi chiar apogeul unor astfel de manifestări pentru mult timp de acum încolo. Ansambluri complexe din toate punctele de vedere - tehnic, conceptual, uman. Montări de excepţie în care imposibilul devine posibil.

Debutul aparţine australienilor de la Strange Fruit (week-end-ul 14, 15 Iulie) lor urmându-le, în ordine, trupa Teatro Ka din Portugalia, (week-end-ul 21, 22 Iulie) cei de la Ilotopie, din Franţa (week-end-ul 28, 29 Iulie) şi olandezii de la Tuig (week-end-ul 4, 5 August).

STRANGE FRUIT (Australia) este o trupă de teatru foarte specială care şi-a câştigat faima internaţională şi care în acest moment ocupă o poziţie de vârf în zona teatrului de stradă.
În ultimii 6 ani Strange Fruit a avut spectacole în 30 de ţări diferite şi a participat la peste 170 de festivaluri internaţionale.
Spectacolul lor, « Câmpul » ( The Field ) a fost în ultimii ani, unul dintre cele mai originale spectacole de la festivalurile de gen din lume.
8 personaje se leagănă în aer, pe nişte bare elastice de 4,5 m înălţime, deasupra capetelor spectatorilor, într-un balet suprareal între cer şi pământ. Coregrafia aeriană schiţează o lume fantastică şi graţioasă, a bucuriei şi a frumuseţii, care farmecă spectatorul.

Din 1986, de când s-a format, trupa portugheză TEATRO KA şi-a creat un renume prin spectacolele sale originale, pe picioroange, care fascinează prin imagini poetice.
« Aripa destinului » (Asas do destino) este o poveste adâncă despre întâlnirea unui bătrân cu îngerul său şi cu moartea. Un spectacol opulent, de o fantezie barocă şi de o măiestrie şi tehnică perfectă.

ILOTOPIE (Franţa) este o trupă de teatru renumită pentru spectacolele sale care se desfăşoară pe apă.
« Reflexiile lui Narcis » (Narcissus reflects) desenează pe suprafaţa apei un spaţiu oniric-suprareal, ce gravitează în jurul mitului lui Narcis şi care este populat de personaje stranii. Apa înseamnă deopotrivă reflexie şi reflecţie, oglindire şi proiecţie a sufletului.
Prin mitul lui Narcis, actorii îşi pun întrebări asupra formării individualităţii şi caută să afle cum în amalgamul societăţii contemporane mai putem încă aspira să fim unici. Narcis, cel din poveste, cel ferecat în el însuşi, steril şi fără urmaşi, reuşeşte acum să se multiplice în milioane de copii: povestea lui este povestea supremaţiei vizualului în lumea de azi.
Luciul apei este scena lumii noastre şi tot ceea ce noi căutăm se reflectă în această oglindă unduitoare. « un spectacol fermecător şi rafinat, de mare impact vizual, care foloseşte o tehnologie incredibilă. » Kleine Zeitung

TUIG (Olanda) – « Salto Vitale »: O maşinărie arhaică în vârful căreia se află un om este pusă în mişcare şi ridicată, centimetru cu centimetru, printr-un efort sisific, până la o înălţime de 14 m. Focul, aerul, apa şi forţa fizică susţin întreaga construcţie, conducând spre punctul final: saltul.
Saltul în necunoscut.
Cum se dizolvă tensiunea în linişte…? În ce punct trebuie să ajungi ca să te poţi aventura în necunoscut…? O parabolă despre puterea de a hotărî asupra propriei vieţi.

P R O G R A M U L FESTIVALULUI:

Strange Fruit: 14, 15 Iulie (16 Iulie in caz de ploaie), ora 19.00
Teatro KA: 21, 22 Iulie (23 Iulie in caz de ploaie), ora 19.00
Ilotopie: 28, 29 Iulie (30 Iulie in caz de ploaie) ora 21.30
Tuig: 4, 5 August (6 August in caz de ploaie) ora 21.00
Toate reprezentaţiile vor avea loc în Parcul Tineretului

Sursa: www.infoarte.ro

Dreptul la normalitate

Pe drum spre birou, intr-un autobuz destul de aglomerat (apropo, mai exista autobuze in care sa calatoresti relaxat?), am urmarit o scena care m-a enervat si mi-a dat de gandit. Un contolor de bilete si-a facut meseria si a cerut spre control biletele de calatorie sau abonamentele celor aflati in autobuz. Bine cel putin ca RATB verifica din cand in cand seriozitatea calatorilor si ia masuri impotriva pierderilor si asa enorme de fonduri financiare. La un moment dat, constat rumoare langa mine: doua doamne de o varsta respectabila (in jur de 80 de ani) luau apararea unei domnisoare de vreo 14 ani, invatand-o sa il minta pe controlorul de bilete ca sa justifice prezenta ei in autobuz fara bilet de calatorie. "Este un copil, nici nu are 14 anisori! Copiii pana la 14 ani nu trebuie sa plateasca bilet!" declara cu o infocare remarcabila una dintre doamnele amintite. "Si ce e atat de extraordinar?" ma veti intreba. Ei bine, nu mi se pare NORMAL! Intai de toate, ma asteptam ca niste persoane in varsta, crescute si educate in spiritul european dinante de 1950, sa inteleaga notiunile de "responsabilitate" si "corectitudine". In al doilea rand nu accept ca oamenii sa sustina cu tarie argumente a caror veridicitate este indoielnica - copiii cu varsta mai mare de 5 ani sunt obligati sa plateasca bilet!!! Apoi, daca stratagema aceasta a functionat, copila aceea ce concluzii poate trage? Desigur ca va gandi ca intotdeauna va exista o posibilitate de a eluda autoritatile, de stat sau oricare altele, iar ilegalul va deveni o normalitate. Cele doua doamne "saritoare" nu s-au gandit nici macar pret de o clipa ca acea adolescenta nu va invata niciodata ce inseamna sa fii responsabil de propriile actiuni, ca atunci cand gresesti trebuie sa suporti consecintele, indiferent cat de drastice ar fi ele, va invata ca "litera legii" nu trebuie neaparat respectata pentru ca intotdeauna se vor gasi mijloace de "ocolire". Peste 15 ani, actualei domnisoare i se va parea normal sa jefuiasca o banca sau sa ia viata unui om care o deranjeaza, pentru ca nu va fi nicidecum pedepsita..... Toti amintim, intr-un context sau altul, despre gradul de civilizatie al celor din Europa Vestica, dar niciunul dintre noi nu doreste sa accepte ca realitatea lor se bazeaza pe o legislatie drastic aplicata, a carei incalcare este aspru pedepsita. Legislatie avem si noi, cu unele lacune si uneori bizara, DAR nu o respectam. Aceasta fiind situatia, eu imi permit sa intreb, sper ca nu retoric, daca e un efort prea mare pentru noi sa ne procuram un bilet de calatorie sau un abonament de transport in momentul in care dorim sa calatorim cu mijloace de transport in comun?